Potrivit studiului elaborat de Biroul de Studii Sociale al CGTP, pe baza datelor de la INE, anul trecut au fost pierdute aproximativ 100.000 de locuri de muncă, în termeni neti, ceea ce corespunde unei scăderi anuale de 2%, întrerupând creșterea care a avut loc acum șase ani.

Pentru uniune, aceasta este dovada că „măsurile pe care Guvernul le-a implementat ca răspuns la Covid-19 nu au fost suficiente și nici adecvate pentru a evita distrugerea ocupării forței de muncă și creșterea șomajului”.

„ Nu numai că nu au interzis concedierile, dar au redus salariile şi veniturile la peste 1,4 milioane de muncitori din întreaga ţară (...), cu repercusiuni asupra economiei şi societăţii, adăugând încă o criză în acest moment”, se arată în document.
Potrivit analizei, lucrătorii cu locuri de muncă precare au fost primii disponibilizați, care este principalul motiv pentru pierderea locurilor de muncă și șomajul, la o rată mai mare decât în anii precedenți. Cu toate acestea, munca precară a crescut din nou în a doua jumătate a anului trecut, deși nu a revenit la nivelul anterior pandemiei, „datorită creșterii activității independente false și a altor forme chiar mai precare decât contractele pe durată determinată”.

„ În trimestrul IV 2020, precaritatea măsurată prin datele INE (care subapreciază numărul lor real) a ajuns la 710,4 mii muncitori, mai mult de jumătate dintre ei fiind femei (384.000)”, a subliniat studiul.

Precaritatea afectează 17,6% din totalul salariaților, întotdeauna mai mare în rândul femeilor lucrători (18,3 la sută față de 16,7% în rândul bărbaților), la toate vârstele. În rândul femeilor tinere cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, contractele nepermanente depășesc 36%, 65% în rândul celor cu vârsta sub 25 de ani și aproape 30% în grupul cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.

Potrivit studiului, pe lângă instabilitatea locului de muncă, cu repercusiuni și asupra vieții personale și de familie, contractele precare duc la salarii cu 20 la sută până la 30% mai mici decât cele ale lucrătorilor cu contracte permanente. Potrivit CGTP, în 2020 șomajul real a ajuns la aproape 600.000 de lucrători, crescând cu peste 68.000 față de 2019. Numărul femeilor şomere anul trecut a ajuns la aproape 318.0000, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul şomajului real (53 la sută).

Sondajul a subliniat, de asemenea, că „majoritatea femeilor șomere nu au acces la prestații de șomaj”, dat fiind că puțin peste o treime fac acest lucru.

În plus „valorile??? câștigate sunt, în medie, foarte scăzute”, fiind de 503 EUR în 2020, adică sub pragul sărăciei, care a fost de 540 EUR în 2019. Anul trecut, 20,2% dintre femeile din Portugalia se aflau într-o situație de sărăcie sau excluziune socială, o cifră mai mare decât cea a bărbaților (19,4 la sută), dar în scădere față de 2015, când a ajuns la 28,1%.