Este lipsit de respect să descriem performanţa principalelor ţări lovite de Covi ca pe o cursă de cai în care câştigătorul va fi cea mai mare ţară cu cea mai proastă rată a mortalităţii la un milion de cetăţeni? Dacă da, îmi cer scuze, dar cu siguranţă arată aşa.

Italia a condus la început, a fost ulterior depășită de practic toți ceilalți, iar apoi a făcut un sprint de ultimul sfert care a pus-o din nou în față. Dar Brazilia, calul întunecat, a depășit ieri Statele Unite (Brazilia 1.758 decese la milion, SUA 1.750 la milion), și s-ar putea prinde din urmă cu Marea Britanie săptămâna viitoare. După aceea, numai Italia stă în calea Braziliei câștigând Premiul Covid Booby.

Nu neglijez în mod deliberat realizările ţărilor mici din sud-estul Europei (Bosnia, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Muntenegru, Macedonia de Nord, Slovacia şi Slovenia) care ocupă opt din primele zece locuri de pe lista mortalităţii. Sunt doar mici, și nimeni nu a avut așteptări deosebit de mari pentru ei.

Nici nu joc acest joc de clasament doar pentru a sublinia faptul că cele mai slabe performanţe din marile ţări aveau populişti în schimbare, cel puţin până de curând (Donald Trump în SUA, Jair Bolsonaro în Brazilia, Boris Johnson în Marea Britanie), cu excepţia Italiei, care practic nu avea niciun guvern. O fac pentru că Brazilia pare să câştige premiul Booby.

Pandemia va pune capăt carierei politice a lui Jair Bolsonaro, preşedintele extraordinar al Braziliei. De fapt, fiul său la fel de neplăcut Eduardo visează deja la o ultimă poziție în stilul trompian. El a criticat recent eroii care au luat cu asalt Capitoliul la Washington pe 6 ianuarie pentru a fi timid și incompetent.

„ Dacă ar fi fost organizat”, a declarat Eduardo Bolsonaro (care conduce Comisia pentru Afaceri Externe din Camera Deputaților din Brazilia), „ar fi luat Capitoliul și... ar fi ucis toată poliția din interior sau congresmenii pe care toți îi urăsc”. Și tatăl lui Eduardo, președintele, Jair a plecat plin Donald, încercând să justifice o lovitură de stat în avans, insistând că alegerile de anul viitor vor fi fraudate împotriva lui.

La fel ca Trump, totuși, Bolsonaro nu se poate baza pe sprijinul ofițerilor militari superiori ai națiunii sale pentru a-și salva șunca dacă pierde alegerile. Tocmai a înlocuit toţi şefii militari ai Braziliei cu generali pe care îi crede mai loiali, dar ofiţerii cu adevărat fascişti care l-ar putea susţine într-o lovitură de stat sunt aproape toţi de rang mai mic.

Dacă Bolsonaro trebuie să depindă de câştigarea votului popular anul viitor, cu toate acestea, şansele sale de a obţine un al doilea mandat sunt în scădere cu fiecare zi. Ultimul sondaj de opinie (jumătatea lunii aprilie) constată că 55% dintre alegători consideră preşedinţia sa ca fiind „teribilă”, în timp ce doar 26% consideră că este „bună” sau „excelentă”. Ceea ce a anulat Bolsonaro, la fel ca eroul său Trump, este Covid-19.

Pandemia este atât de gravă în Brazilia acum că majoritatea spitalelor raționalizează îngrijirea, îndepărtând persoanele lovite de Covi a căror vârstă sau condiții de bază îi fac mai puțin probabil să supraviețuiască și să economisească paturi limitate și oxigen pentru cei cu o șansă mai bună.

Rata mortalităţii a fost cu adevărat şocantă. Cele mai multe zile săptămâna trecută a fost în mare trei mii pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din totalul lumii într-o țară cu doar 2,5% din populația lumii.

Este îngrozitor în special într-o țară cu venituri medii, cu un serviciu național gratuit de sănătate care, deși este subfinanțat, oferă în mod normal o îngrijire destul de bună. Doar 11% din populație au primit cel puțin o doză de vaccin, iar cea mai recentă prognoză este pentru o jumătate de milion de decese până în iulie.

Chiar și Bolsonaro poartă uneori o mască acum, deși continuă să acționeze în justiție împotriva statelor care impun măsuri anti-pandemice mai puternice, cum ar fi ordinele de ședere la domiciliu. El este un prizonier al propriei ideologii, chiar și atunci când este în mod clar rău sprijinul său popular. Și pentru a face lucrurile mai rele pentru el, „Lula „este din închisoare și liber să candideze împotriva lui anul viitor.

Brazilia nu a fost niciodată mai prosperă, în special pentru jumătatea mai puțin privilegiată a populației, decât în timpul celor două mandate ale lui Luiz Inacio „Lula” da Silva în perioada 2003-2011. Apoi s-a retras din cauza limitei pe două termene consacrate, dar ar fi fost liber să candideze împotriva lui Bolsonaro în 2018 — și ar fi câștigat — dacă nu ar fi fost în închisoare până atunci.

Judecătorul care l-a trimis mai târziu la închisoare a devenit membru al cabinetului lui Bolsonaro, dar Curtea Supremă a anulat acum condamnările de corupţie ale lui Lula şi e liber să candideze la preşedinţie în 2022. Nimeni nu știe câți brazilieni vor fi murit inutil până atunci, dar probabil suficient pentru a scrie epitaful politic al lui Bolsonaro.

Author

Gwynne Dyer is an independent journalist whose articles are published in 45 countries.

Gwynne Dyer