Aceste date rezultă dintr-un studiu recent realizat de Movimento Cuidar dos Cuidadores Informais, care reprezintă 24 de entități, a intervievat 1.133 de îngrijitori informali. Acesta a arătat că aproape 60% dintre respondenți nici măcar nu știu despre Statutul Asistentului Informal (ICE), care este în vigoare de la 1 aprilie 2020, Legea nr. 100/2019.

De ce nu sunt îngrijitorii conștienți?

„ Pentru că, în practică, îngrijitorii încă nu văd avantajul aplicării acestui statut”, a declarat Ana Pinheiro, psiholog și membru al echipei Cuidar de Quem Cuida, un proiect social, promovat de CASTIIS, care urmărește îngrijitorii din 2009.

Ana Pinheiro continuă: „Sprijinul financiar funcționează doar în unele consilii pilot”, în 30 de municipalități acoperite de proiectul pilot pentru implementarea acestuia. Aceasta înseamnă că numai locuitorii din cele 30 de municipalități ale țării pot cere sprijin financiar, chiar și cu statutul.

Ana Pinheiro a subliniat alte două motive care justifică aceste numere: „procentajul persoanelor care nu au acces la internet sau care au o educație digitală scăzută poate face dificilă accesul la informații; iar ideea generală că procesul de aplicare este foarte birocratic este, de asemenea, o problemă”.

Ana Pinheiro, care face parte dintr-un proiect care lucrează în domeniu, cunoaște exact toate nevoile pe care le au acești îngrijitori informali. „Mulți dintre ei nu mai lucrează pentru a putea avea grijă de o persoană cu normă întreagă și, în schimb, nu există niciun sprijin financiar care să le permită să aibă stabilitate și o calitate a vieții”, a declarat ea The Portugal News.

Cu toate acestea, lipsa sprijinului economic nu este nici măcar principala plângere a acestor oameni. Oboseala psihologică este mult mai mare, iar dificultatea de a putea lua o zi liberă sau o vacanță este o altă problemă care rămâne fără răspunsuri.
„ Există foarte puține opțiuni pentru răgaz pentru îngrijitorii neplătiți. Dacă îngrijitorul se află deja într-o situație economică dificilă, este foarte dificil pentru ei să plătească pentru un serviciu, astfel încât, de exemplu, să se poată odihni o săptămână într-un an”, a spus Ana Pinheiro.

Mai mult de jumătate dintre îngrijitori (56,4%) spun că nu au timp sau spațiu pentru rutinele lor personale și alte activități sociale și mai mult de 90% afirmă dorința de a reveni pentru a avea timp pentru obiceiurile pe care le-au avut înainte de a fi îngrijitor.

Cu toate acestea, există unele municipalități care au bune practici. „Există un consiliu în nord, în care, dacă îngrijitorul informal dorește să ia o vacanță de o săptămână, familia poate conta pe ajutorul unui îngrijitor formal”, a subliniat ea.
În timpul pandemiei, numărul asistenților informali a crescut, un alt sondaj realizat în luna noiembrie a anului trecut de Movimento Cuidar dos Cuidadores Informaisa ajuns la concluzia că există 1,4 milioane de îngrijitori informali în Portugalia.

Membrul Cuidar de Quem Cuida recunoaște că „atâta timp cât aceasta (ICE) nu este implementată la nivel național, aceasta nu va avea un impact mare” și avertizează asupra importanței „cunoașterii realității țării noastre. Trebuie să înţelegem cine sunt, unde sunt şi care sunt principalele nevoi pe care le au”, a conchis ea.

Author

Paula Martins is a fully qualified journalist, who finds writing a means of self-expression. She studied Journalism and Communication at University of Coimbra and recently Law in the Algarve. Press card: 8252

Paula Martins