Proiectul-pilot Covidetect se desfăşoară de anul trecut, iar rezultatele preliminare au fost prezentate la 26 mai la Lisabona, la Staţia de epurare Alcântara (WWTP), cei responsabili explicând că datele colectate în apă au reflectat evoluţia zilnică a pandemiei Covid-19 din În ultimele luni.

Cu proiectul a fost posibil să se detecteze, în Gaia, variante de Covid originare din California și Nigeria.

Proiectul-pilot se încheie în august, dar ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, João Pedro Matos Fernandes, care a fost la ceremonie, a asigurat Lusa că analiza apelor WTP va continua și va fi extinsă.

„ În mod evident, da”, a spus ministrul despre continuarea proiectului, ale cărui rezultate au arătat că a fost posibil să se detecteze virusul și variantele sale în apa de canalizare.

João Pedro Matos Fernandes a subliniat că nu toate stațiile de epurare sunt pregătite să facă această detectare, ci că este „absolut esențial” extinderea proiectului-pilot, astfel încât analiza apei devine „o regulă comună pentru stațiile de epurare din întreaga țară”.

Instalațiile de tratare care vor fi construite sau renovate vor trebui pregătite pentru acest tip de analiză.

Proiectul-pilot a fost aplicat la cinci staţii de epurare a apelor uzate, în Lisabona, Cascais, Gaia şi Guimarães, iar circulaţia virusului în reţelele de drenare a efluenţilor din trei spitale a fost, de asemenea, monitorizată.

Ministrul Sănătății, Marta Temido, care a participat și la prezentarea rezultatelor preliminare ale Covidetect, a considerat că este un „instrument puternic” pentru combaterea pandemiilor actuale și a viitoarelor pandemii, subliniind importanța acționării timpurii asupra fenomenelor de risc.

Proiectul este, a spus el, oportunitatea de a avea un sistem de notificare în timp real către autoritățile din domeniul sănătății și are „valoare enormă” în „arsenalul de răspuns la pandemie”.

Următoarea etapă a proiectului presupune diseminarea rezultatelor și crearea unui sistem de alertă în timp real pentru a notifica autoritățile din domeniul sănătății și mediului cu privire la reapariția virusului.

Covidetect a fost lansat în luna aprilie a anului trecut și finanțat de Uniunea Europeană, fiind dezvoltat de un consorțiu care reunește companii din grupul Águas de Portugal (AdP), Facultatea de Științe a Universității din Lisabona și Laboratorul de Analiză al Instituto Superior Técnico.

În perioada 27 aprilie - 2 decembrie 2020 au fost analizate 760 de eșantioane de ape uzate, „confirmând că datele obținute pentru SARS-COV-2 din apele uzate netratate au urmat, într-o manieră foarte ajustată, noile cazuri zilnice raportate pentru regiunile în care stațiile de epurare a apelor uzate testate în acest studiu sunt situat „, au spus oficialii.

Liderii proiectului au colaborat cu Comisia Europeană în cadrul inițiativei de elaborare a santinelelor de apă uzată pentru prezența virusului. Comisia a formulat deja o recomandare pentru o abordare comună a supravegherii SARS-COV-2 și a variantelor sale în domeniul apelor uzate din Uniunea Europeană.

Nuno Brôco, vicepreședinte al AdP VALOR (o companie de grup AdP și lider de consorțiu), a reamintit faptul că Comisia Europeană a recomandat ca toate statele membre să pună în aplicare acest sistem până la data de 31 octombrie a acestui an și a adăugat că Portugalia este în măsură să facă acest lucru până atunci.

Recomandarea indică faptul că plantele care deservesc o suprafață mai mare de 150.000 de locuitori ar trebui monitorizate.

Oficialul a spus că proiectul actual, care este pilot și nu a implicat un număr mare de stații de epurare a apelor uzate sau analize continue, permite cu câteva zile în avans (patru zile de exemplu) să aibă date privind o creștere a încărcăturii virale într-o anumită locație. „Scopul său este de a detecta tendințele de creștere sau scădere” a încărcăturii virale, a spus el.

Țări precum Australia sau Noua Zeelandă folosesc deja instalațiile de tratare ca „santinele”, creând un sistem online în care plantele apar cu o culoare verde, care devine roșie atunci când se detectează materialul genetic al virusului.

Foto:Kolforn (Wikimedia)