Conform unei analize efectuate de Biroul de Studii Sociale al CGTP, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INE), în 2020 827.000 de muncitori au primit salariul minim național, ceea ce corespunde la 23,5 la sută din lucrătorii din sectorul privat, 424.000 fiind femei.

Citând Studiul privind veniturile și durata muncii, analiza arată că întreprinderile cu cea mai mare incidență a lucrătorilor care primesc salariul minim național au fost industria textilă, îmbrăcăminte și încălțăminte, cu aproximativ 52 la sută din lucrători cu salariul minim, industria alimentară și a băuturilor, industria lemnului si mobilei, cazare si catering, fabricarea de produse minerale nemetalice, toate cu o incidenta de peste 40 la suta. Acestea au fost urmate de activități administrative și servicii de suport, diverse servicii, activități de sănătate și asistență socială (din sectorul privat) și comerț, toate cu procente mai mari de 30%. „Ca urmare a salariilor mici câștigate, în 2019, 8,5 la sută dintre femeile muncitoare au fost sărace chiar și după transferurile sociale, adică chiar și după ce au primit prestațiile sociale de la care sunt beneficiari”, se spune în document, care va servi drept bază de discuție pentru cea de-a 8-a Conferință Națională a Comisia pentru egalitatea între femei și bărbați, care va avea loc la Lisabona.

Femeile reprezintă în prezent aproximativ jumătate din populația activă și numărul total de locuri de muncă și mai mult de jumătate din locurile de muncă salariate, aproximativ 52 la sută.

Cu toate acestea, ei continuă să câștige mai puțin decât bărbații, diferența fiind de 14 la sută, în general, și 26,1 la sută între conducerea superioară, spune studiul CGTP. Atunci când se compară câștigurile lunare și nu doar salariile, diferența globală crește de la 14 la 17,8 la sută, deoarece bărbații fac mai multe ore suplimentare și primesc mai multe prime, deoarece femeile continuă să ofere mai multă asistență familiei.

Potrivit studiului, în Administrația Publică problema inegalității este evidențiată în accesul femeilor la funcții de conducere, fiind doar 41 la sută din totalul managerilor de rang înalt, în pofida constituirii 61% din lucrătorii din sector, ceea ce mai târziu se reflectă în salariile lor.

Precaritatea este, potrivit CGTP, un alt factor care contribuie la inegalitatea salarială. Potrivit studiului Inter, datele din ultimul trimestru al anului trecut analizate arată, de asemenea, că lucrătorii cu locuri de muncă precare au salarii mai mici decât lucrătorii cu locuri de muncă permanente, diferența fiind mai mare, cu atât este mai precară locul de muncă. În 2020, precaritatea măsurată prin datele INE a ajuns la peste 712.000 de lucrători, dintre care 373.500 erau femei (52% din total). Precaritatea a afectat 17,8% din totalul salariaților, cu cea mai mare incidență în rândul femeilor care lucrează (18%). Intersindical a citat, de asemenea, Raportul privind salariile mondiale al OIM 2020-2021, pentru a afirma că actuala criză pandemică „are mai multe consecinţe negative în Portugalia în ceea ce priveşte salariile, decât în alte ţări din Europa şi în special în rândul femeilor care lucrează”.

Potrivit raportului OIM, lucrătorii și-au văzut veniturile din muncă în scădere după apariția Covid-19, Portugalia fiind țara, printre 28 de țări europene studiate, unde cele mai mari pierderi salariale au avut loc între primul și al doilea trimestru al anului 2020. Muncitorii portughezi au pierdut, în medie, 13,5% din salariile lor în trimestrul 2 al anului 2020, peste pierderea medie de 6,5% din cele 28 de țări analizate, dar femeile au pierdut în medie 16%, comparativ cu 11,4% pierdute de muncitorii portughezi.

Majoritatea (82,5 la sută) dintre femeile angajate au lucrat în servicii, aproximativ 16% în industrie, construcții, energie și apă (în special în industria prelucrătoare) și doar 1,7% în agricultură, producție animală, vânătoare, silvicultură și pescuit.

Printre servicii, sănătatea și sprijinul social (18%), comerțul (15%) și educația (14%), care reprezintă împreună aproximativ jumătate din ocuparea forței de muncă a femeilor, presupun o importanță mai mare. Potrivit aceluiași studiu, nivelul de educație al femeilor continuă să crească, cu 38 la sută care au absolvit învățământul superior, 28 la sută au absolvit învățământul secundar sau postliceal, dar creșterea calificărilor nu a fost potrivită în ceea ce privește creșterea salariilor.