Pentru majoritatea oamenilor, diagnosticul de Alzheimer ar fi devastator. Dar Dr Daniel Gibbs nu este majoritatea oamenilor — este un neurolog care nu numai că are o înţelegere specializată a afecţiunii, dar se întâmplă să aibă şi el Alzheimer în stadiu incipient.

Deși recunoaște că este „dezamăgit” de boala, Gibbs spune că este „fascinat” de aceasta — și se consideră norocos. El a dat peste diagnosticul său acum 10 ani, înainte de a dezvolta orice simptome cognitive (Gibbs a luat un test ADN pentru a urmări strămoșii săi, care a relevat legături genetice cu Alzheimer). Acest lucru i-a dat în cele din urmă șansa de a o aborda foarte devreme.

„ Este ușor să spun că am ghinion să am Alzheimer”, spune Gibbs. „Dar, de fapt, sunt norocos că am găsit ceea ce am găsit, când l-am găsit.”

Ca urmare, neurologul american, acum 69, și-a dedicat viața cercetării bolii și a ceea ce se poate face pentru a încetini progresul acesteia. El a explicat acum descoperirile sale într-o nouă carte - Un tatuaj pe creierul meu: o luptă personală a neurologului împotriva bolii Alzheimer - care dezvăluie alegerile stilului de viață Gibbs, și mulți din comunitatea demenței, cred că pot ajuta la încetinirea progresului bolii Alzheimer, în special în stadiile incipiente. Și de la început, el înseamnă înainte de a exista chiar orice simptome (pot exista modificări ale creierului cu Alzheimer până la 20 de ani înainte de a exista semne cognitive, subliniază Gibbs).

El spune că „încă se simte bine”, dar Gibbs a început să aibă simptome cognitive în urmă cu nouă ani, când a început să aibă probleme cu amintirea numelor colegilor și s-a retras la scurt timp după aceea. Acum are probleme din ce în ce mai mari cu memoria lui pe termen scurt, adesea nu-și poate aminti ce a făcut acum o oră și trebuie să-și noteze toate planurile și să păstreze un calendar meticulos. Cu toate acestea, el insistă: „Majoritatea oamenilor nu ar avea nici o idee că am Alzheimer.”

Gibbs crede că modificările stilului de viaţă pe care le-a făcut de la diagnosticul său au contribuit la încetinirea progresiei bolii, şi spune că astfel de măsuri de stil de viaţă par să reducă riscul de a face Alzheimer, în primul rând. „Mesajul important este că toate aceste modificări sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente atunci când au început devreme, înainte de a exista nici o afectare cognitivă”, spune el.

„ Modificările patologice din creier care au ca rezultat boala Alzheimer încep cu ani înainte de debutul tulburărilor cognitive — până la 20 de ani pentru plăcile amiloide. Odată ce celulele nervoase din creier încep să moară și încep tulburările cognitive, modificările stilului de viață par să aibă un impact mai mic, dacă este cazul.”

Gibbs spune că acelaşi lucru este probabil valabil şi pentru droguri, adăugând: „Timpul de intervenţie, atât cu modificări ale stilului de viaţă, cât şi cu potenţiale medicamente, este aproape sigur devreme, înainte de apariţia unor insuficienţe cognitive semnificative”.

Deși Societatea Alzheimer (Alzheimers.org.uk) nu a văzut cartea lui Gibbs, Dr. Tim Beanland, șeful de cunoaștere al societății, este de acord că măsurile de stil de viață sănătos sunt considerate pentru a ajuta la încetinirea progresului bolii. „Există dovezi din ce în ce mai mari care sugerează exerciții fizice regulate, îngrijirea sănătății și menținerea activă din punct de vedere mental și social pot ajuta la reducerea progresiei simptomelor de demență”, spune Beanland.

„ Știm că ceea ce este bun pentru inimă este bun pentru creier, astfel încât o dietă sănătoasă și un stil de viață, inclusiv să nu fumezi sau să bei prea mult alcool, vă pot ajuta să reduceți riscul de demență și alte afecțiuni cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, diabetul și unele tipuri de cancer.”

Aici, Gibbs prezintă șase pași pe care oamenii îi pot lua pentru a reduce riscul și a încetini progresul Alzheimer în stadiile incipiente...

Exerciții

Există dovezi copleșitoare că exercițiile aerobice regulate reduc riscul de Alzheimer și încetinește progresia bolii în stadiile incipiente cu până la 50%, spune Gibbs. Dovezile pentru un efect benefic al exercițiilor fizice sunt robuste, cu excepția stadiului tardiv al bolii, atunci când poate fi prea târziu pentru a interveni.

Mananca o dieta pe baza de plante

O dietă bazată pe plante, în stil mediteranean, pare să reducă riscul de a face Alzheimer. Dovezile sunt cele mai convingătoare pentru o variantă a dietei mediteraneene numită dieta MIND (Intervenția Mediterană pentru Neurodegenerative Delay) care pune accentul pe adăugarea de legume verzi, fructe de pădure, nuci și alte alimente bogat în flavanoli.

Stimularea mentală

În timp ce jocurile și puzzle-urile pot fi utile, este deosebit de important să provocați creierul cu o nouă învățare, deoarece acest lucru se crede că ajută la dezvoltarea de noi căi neuronale și sinapse. Exemplele includ citirea, învățarea de a juca o nouă piesă muzicală sau studierea unei limbi noi.

Implicarea socială

Acest lucru poate fi greu pentru persoanele care trăiesc cu Alzheimer, deoarece apatia este adesea o parte a bolii. Există dovezi că cei care rămân activi social au o progresie mai lentă.

Obținerea unui somn adecvat

Acesta este un domeniu în curs de dezvoltare de cercetare. Se pare că există o curățare a creierului de toxine, inclusiv beta-amiloid (o proteină care formează plăci lipicioase în creierul persoanelor cu Alzheimer) în timpul somnului prin așa-numita circulație glymfatic. De asemenea, tulburările de somn, inclusiv apneea în somn, sunt frecvente la pacienţii cu Alzheimer şi trebuie tratate dacă sunt prezente.

Diabetul zaharat și tratamentul hipertensiunii arteriale

Ambele aceste tulburări — diabet și hipertensiune arterială — pot agrava patologia Alzheimer în creier, precum și duce la demență vasculară, o afecțiune care coexistă adesea cu Alzheimer. Prin urmare, detectarea acestor probleme devreme și asigurarea că sunt bine gestionate este, de asemenea, important.


PA/TPN