Concluziile provin din rezultatele unui studiu lansat de Fundaţia Francisco Manuel dos Santos (FFMS), având ca obiectiv măsurarea principalelor impacturi ale pandemiei Covid-19 asupra economiei, societăţii, instituţiilor democratice şi politicii internaţionale.

Conform rezultatelor primei runde de sondaje, desfăşurate în perioada 16 martie — 20 mai, trei sferturi dintre respondenţi se consideră cel puţin mulţumiţi de măsurile luate de Guvern în contextul combaterii pandemiei.

Printre măsurile care merită o evaluare mai bună, respondenții indică restricțiile privind circulația și activitatea în al doilea blocaj, utilizarea învățării la distanță din nou în februarie, cererea de ajutor medical pentru alte țări, politica de consiliere științifică și planul vaccinarea împotriva Covid-19, spre deosebire de măsurile implementate în timpul Crăciunului și Anului Nou, considerată pozitivă de doar 25% dintre respondenți.

În plus, majoritatea respondenților (60 la sută) au declarat că au încredere în guvern, un număr care crește la 81% atunci când vorbesc despre Serviciul Național de Sănătate (SNS) și la 85% în ceea ce privește președintele Republicii.

Ministerul Sănătății, pe de altă parte, a fost considerată agenția de stat care a arătat cele mai pozitive rezultate, dar majoritatea (72%) este de acord că experții ar trebui să fie cei care iau deciziile privind combaterea SARS-COV-2.

Pe de altă parte, rezultatele relevă, de asemenea, efectele negative ale mai mult de un an prin măsuri restrictive, asupra sănătății economice, sociale și mentale.

„ În ceea ce privește sănătatea mintală, și deși nu este încă posibil cu datele actuale să se estimeze un model specific de schimbare, putem concluziona că a existat un impact negativ”, se arată în raport.

De exemplu, șase din 20 de respondenți s-au simțit singuri în ultimul an și, în comparație cu perioada prepandemică, procentul persoanelor care au simțit că viața lor a fost aproape de ceea ce au idealizat a crescut de la 71% la 22% în primul blocaj, crescând ușor la 30% în al doilea .

„ Datele ne permit să verificăm că izolarea socială prezice semnificativ pierderile raportate în bunăstarea individuală, sentimentele de singurătate fiind deosebit de dăunătoare”, adaugă documentul.

La nivelul muncii, 38 la sută dintre intervievați au recunoscut un sentiment de insecuritate a locului de muncă și aproape 20% presupun că era necesar să se recurgă la economii sau să se ia credite pentru a acoperi cheltuielile curente.

Doi din zece respondenți au raportat că aceștia, sau un membru al gospodăriei lor, au devenit șomeri în timpul pandemiei și 34 la sută au declarat că venitul gospodăriei lor a scăzut în ultimul an și jumătate.

Aceste concluzii par să aibă sens, în comparație cu alte date, potrivit cărora puțin peste jumătate dintre respondenți sunt de acord că, în combaterea unei pandemii, este mai important să se acorde prioritate sănătății publice, în detrimentul activității economice și ocupării forței de muncă, în timp ce 23 la sută susţin contrariul.

Pe de altă parte, marea majoritate (86%) recunosc că limitările libertăţii publice au fost justificate, însă 43 la sută dintre respondenţi consideră că democraţia a fost slăbită în perioada pandemiei.

Studiul analizează, de asemenea, percepția portughezilor cu privire la politica internațională și, potrivit rezultatelor, respondenții par să dea vina pe China (53 la sută) într-un mod negativ în ceea ce privește originea sau gestionarea pandemiei, în 20% din răspunsuri, ca unul dintre ţările care au contribuit la o mai mare coordonare colectivă a eforturilor.

În ceea ce privește instituțiile internaționale, majoritatea (63 la sută) indică Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca organizație principală, dar doar 15% apreciază rolul Uniunii Europene (UE).

Au fost colectate trei mostre de aproximativ 1 150 de participanți fiecare, iar proiectul este coordonat de Carlos Jalali, de la Universitatea din Aveiro, care a preluat conducerea după moartea lui Nuno Monteiro, de la Universitatea Yale, în luna mai.