Descoperirea, definită de specialiști ca fiind „excepțională”, conține ea însăși o poveste, așa cum a fost făcută cunoscută geologilor de către Eduardo Leitão, care a găsit și identificat, de-a lungul drumului atașat la pământ, piatra cu fosila de 35 de centimetri încorporată în ea.

Vanda Faria dos Santos, cercetător la Departamentul de Geologie (Instituto D. Luiz) al Universităţii din Lisabona şi specialist în amprentele dinozaurilor, subliniază „recunoaşterea” comunităţii ştiinţifice pentru cei care au găsit fosila: „Nu era egoist și erau interesați să o împărtășească și să o facă publică. O altă persoană ar fi putut pur şi simplu să ia [piatra] acasă”, a spus ea.

Cuplul care deține terenul nu sa opus prezenței cercetătorilor și transportului pietrei la Muzeul Municipal din Figueira da Foz, unde va fi în curând expusă.

„ Au fost multe coincidențe fericite”, a remarcat Vanda Santos, care până în 2017 a fost cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală și Știință, anticipând „o întreagă aventură” și „o provocare” pentru munca oamenilor de știință la descoperire.
Despre amprenta fosilizată, unde sunt vizibile trei gheare, Vanda Santos a spus că „faptul că este mult mai lungă decât este lată, ne gândim la un carnivor [dinozaur]”, din perioada Jurasicului Superior.

La acea vreme, acum 154 milioane de ani, ceea ce astăzi este panta lanţului muntos Boa Viagem cu care se confruntă Figueira da Foz ar fi fost, potrivit specialiştilor, cursuri de apă care traversează acel loc, râul delta cu mai multe canale, unde dinozaurii se plimbau de-a lungul malurilor.

„ Vor fi kilometri şi kilometri de câmpii întinse, de aici până în Galicia [Spania], cu ape puţin adânci”, a explicat Vanda Santos.

Întrebat de agenția Lusa despre zonă, geologul Pedro Callapez, de la Departamentul de Științe ale Pământului de la Universitatea din Coimbra (UC), explică faptul că acum 154 milioane de ani „era doar o porțiune din Atlanticul de Nord”, un ocean care a început să se formeze acum 215 milioane de ani, „ca un” fermoar „, de la nord la sud”.

„ Ne este greu să ne imaginăm acest lucru”, declară Pedro Callapez, dând exemplul Newfoundland, Canada, astăzi la aproximativ 4.000 de kilometri de continentul european, dar care, în momentul în care dinozaurii cutreierau ceea ce este acum Portugalia continentală, era „la câteva sute de kilometri depărtare”.

„ Şi Alpii, Pirineii nu existau, nici munţii Boa Viagem. Nu au existat reliefuri muntoase pronunțate, lanțul muntos Boa Viagem nu este mai mare de 2,5 milioane de ani, a fost format atunci când Peninsula Iberică a fost presat împotriva Africii de Nord”, spune Pedro Callapez.

Geologul de la UC, care are o diplomă de master în geoștiințe și un doctorat în paleontologie, subliniază că o „fosilă unică, nu se găsește în fiecare zi” și a evidențiat relevanța științifică, patrimonială, recreațional-turistică și educațională.

Amprenta care a fost descoperită urmează mai multe alte descoperiri din această regiune, și anume identificate în zona Cabo Mondego, unde se preconizează crearea așa-numitului Geopark Atlantic.

Vanda Santos reamintește activitatea de „pionierat” dezvoltată acolo, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, de către Jacinto Pedro Gomes, alertat de muncitorii minieri „care au spus că sunt fosile curioase pe plajă”.

Acestea, spune cercetătorul, au fost în cele din urmă scoase de pe amplasament pentru a supravieţui acţiunii erozive a mării şi au fost în Muzeul Geologic din Lisabona de atunci, situaţie pe care autoritatea locală Figueira da Foz intenţionează să o vadă inversată.

Cercetătorul Vanda Santos, care susține că patrimoniul geologic ar trebui păstrat în locul în care se găsește, susține că, în acest caz și cu grija cuvenită, „nimic nu împiedică” trecerea de la Lisabona la Figueira da Foz.
„ Ei pot sau nu să vină, este o chestiune de decizie politică”, a spus omul de știință.