„ Milioane de documente scurse şi cel mai mare parteneriat cu jurnalismul din istorie au descoperit secretele financiare ale celor 35 actuali şi foşti lideri mondiali, peste 330 de politicieni şi funcţionari publici din 91 de ţări şi teritorii, precum şi o gamă globală de fugari, escroci şi criminali”, afirmă ICIJ.

„ Documentele secrete dezvăluie relațiile offshore ale regelui Iordaniei, președinților Ucrainei, Kenyei și Ecuadorului, prim-ministrului Republicii Cehe și fostului prim-ministru britanic Tony Blair. Dosarele detaliază, de asemenea, activităţile financiare ale „ministrului neoficial al propagandei” al preşedintelui rus Vladimir Putin şi peste 130 de miliardari din Rusia, Statele Unite, Turcia şi alte naţiuni”.

Potrivit ziarului Expresso, care face parte din consorţiu, cei trei portughezi implicaţi sunt foştii miniştri Nuno Morais Sarmento (PSD) şi Manuel Pinho (PS) şi fostul deputat socialist Vitalino Canas.

Raportul Expresso arată că Nuno Morais Sarmento, în prezent vicepreședinte al partidului PSD, a fost beneficiarul unei companii offshore înregistrate în Insulele Virgine Britanice care a servit pentru a cumpăra o școală de scufundări și un hotel în Mozambic; Vitalino Canas a avut împuternicire de a acționa în numele unui , înregistrată și în Insulele Virgine Britanice, pentru a deschide conturi în Macao; și Manuel Pinho a fost beneficiarul a trei companii offshore și și-a transferat banii uneia dintre ele atunci când a vrut să cumpere un apartament în New York.

Nuno Morais Sarmento, avocat, a fost ministru în guvernele lui Durão Barroso și Santana Lopes; Vitalino Canas, avocat, a fost deputat socialist între 2002 și 2019, secretar de stat în guvernele lui António Guterres și purtător de cuvânt al PS în timpul conducerii lui José Só și Manuel Pinho, un economist care a fost administrator al BES, a fost ministru al Economiei între 2005 și 2009, în timpul guvernului de la Sócrates, și este în prezent profesor la Universitatea Columbia, în Statele Unite.

Lusa a încercat să-i contacteze pe Manuel Pinho şi Nuno Morais Sarmento, dar acest lucru nu a fost posibil până acum. Vitalino Canas a declarat că a oferit clarificări pentru Expresso, având nimic mai mult de adăugat.

Cei trei portughezi din documentele Pandora au furnizat clarificări pentru Expresso. Morais Sarmento justifică accesul la o companie offshore cu „limitările” pentru străinii existenți în acel moment în Mozambic, Manuel Pinho spune că nu are „venituri pentru a declara autorităților fiscale de oriunde”, iar Vitalino Canas asigură că cazul menționat este introdus în practica de drept „în conformitate cu legea portugheză”.

În harta de cercetare ICIJ sunt identificați alți 19 politicieni vorbitori de portugheză, nouă în Angola, nouă în Brazilia și unul în Mozambic.

Ancheta relevă „funcţionarea interioară a unei economii subterane de care beneficiază cei mai bogaţi şi mai influenţi în detrimentul tuturor celorlalţi”.

Investigația denunță că „mulți dintre actorii puternici care ar putea ajuta la stoparea sistemului de paradis fiscal beneficiază în schimb de aceasta — ascunzând active în companii fantomă și fonduri, în timp ce guvernele lor nu fac decât să încetinească fluxul global de bani ilicite care îmbogățesc infractorii și sărăcesc naţiuni”.

ICIJ — care în 2016 a publicat „Panama Papers” despre paradisurile financiare — declară că a bazat această nouă anchetă pe o „scurgere fără precedent”, implicând aproape două milioane de documente, lucrate de 600 de jurnalişti, „cel mai mare parteneriat din istoria jurnalism”.

Jurnaliștii, tehnologia și timpul au fost necesare pentru a analiza milioanele de documente timp de peste un an.