În Mexic, data - cunoscută sub numele de Ziua Columbus sau Ziua Cursei - a fost marcată de președintele Andrés Manuel López Obrador cu un mesaj în care el a spus că „este dovedit științific că nu există rase”, ci culturi.

López Obrador, de la Mișcarea Națională de Regenerare (Morena, stânga), a atașat la mesaj o fotografie a unei picturi de pe situl Maya Calakmul, în sud-estul Mexicului, în statul Campeche.

După anul trecut, autoritățile din capitala mexicană au scos o statuie a lui Columbus, cu câteva zile înainte de o demonstrație pentru ao demola, astăzi 529-a aniversare a sosirii navigatorului în America a fost marcată cu înlocuirea unei alte statui a lui.

În locul lui Columb, sculptura „Tânăra femeie din Amajac” a fost plasată, în onoarea femeilor indigene.

În timpul recentelor comemorări de 500 de ani de la cucerirea actualului Mexic de către Hernán Cortés și 200 de ani de independență, guvernul López Obrador a lăudat „rezistența indigenă” și a încercat fără succes să facă guvernul spaniol să-și ceară scuze populațiilor indigene.

Anul trecut, López Obrador a descris 12 octombrie ca fiind o dată „foarte controversată”, în timp ce Senatul mexican a declarat-o Ziua Pluriculturală a Națiunii.

Pentru a comemora 529 de ani de „rezistenţă” a popoarelor originale ale Americii, zeci de indigeni au mărşăluit marţi în municipalitatea San Cristóbal de las Casas, în statul Chiapas, în sud-estul ţării.

Protestatarii și-au concentrat, de asemenea, protestele împotriva statului mexican pentru a cere, cu steaguri și bastoane în mână, libertate și justiție pentru „prizonierii politici” indigeni.

În acest an, Mexic sărbătorește 700 de ani de la fondarea orașului Tenochtitlan (1321), a 500-a aniversare a cuceririi Hernán Cortés (1521) - un eveniment cunoscut acum sub numele de „rezistență indigenă” - și 200 de ani de la desăvârșirea independenței (1821).

În Londra, tinerii activiști din grupul Rebeliunii Extincției au pătat vopsea roșie pe o statuie a lui Cristofor Columb situată în fața ambasadei spaniole din capitala britanică.

Grupul „Extinction Rebeliune Affinity Youth Network” a cerut, într-o notă trimisă lui Efe, înlăturarea monumentului în onoarea lui Columb, considerând că „invazia europeană” a Americii „inițiată de Cristofor Columb” în 1492 a provocat nenumărate decese în rândul populațiilor indigene.

Activiștii care au desfășurat protestul au purtat bannere cu sloganul „Columbus trebuie să cadă” și, de asemenea, au aprins o flacără lângă monumentul din apropierea legației diplomatice spaniole.

Tinerii din grup au criticat „rolul lui Columb în aceste atrocități” și „elevația sa ca o mare figură în istoria europeană”.

Patru membri ai grupului au fost arestaţi în timpul acţiunii, care a fost transmisă în direct prin reţelele lor sociale, potrivit organizaţiei.

În același timp cu protestul din afara ambasadei spaniole, în jur de 100 de persoane au protestat în Trafalgar Square, în centrul Londrei, împotriva sărbătorilor de 12 octombrie.

În Peru, guvernul președintelui Pedro Castillo a felicitat Spania pentru celebrarea din 12 octombrie, dar a comemorat și „rezistența femeilor indigene împotriva ordinii coloniale opresive”.

Președinția peruană a evitat să numească 12 octombrie Ziua Hispanității și a redenumit-o „Ziua popoarelor indigene și a dialogului intercultural”.

„ Vom recunoaște și valorifica culturile și diversitatea noastră pentru a construi împreună un Peru incluziv. Vom consolida angajamentul de a promova acţiuni care garantează respectarea drepturilor comunităţilor”, se spune într-o declaraţie oficială a Preşedinţiei.

În timp ce Ministerul Culturii, al cărui ministru este avocatul și apărătorul drepturilor omului Gisela Ortiz, a considerat această zi ca fiind „o dată fundamentală care încearcă să recunoască și să aprecieze populația noastră indigenă sau autohtonă”, Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat Spaniei angajamentul de a continua consolidarea relatia noastra istorica de prietenie si cooperare in beneficiul cetatenilor nostri”

Comunicatul Relații Externe a stârnit numeroase critici din partea sectoarelor de stânga ale șefului diplomației, Óscar Maúrtua de Romaña.

Ministerul Femeilor și Populațiilor Vulnerabile (MIMP), responsabil de sociologul Anahí Durand, a salutat „comemorarea rezistenței femeilor indigene împotriva ordinii coloniale opresive”.

Recent, membrii partidelor de dreapta din Peru au semnat Carta de la Madrid, un manifest anti-comunist promovat de partidul naționalist spaniol VOX, care consideră cucerirea Americii de către coroana spaniolă ca fiind „un act de eliberare” din imperiile aztece, mayașe și Inca.

În Ecuador, data a fost, până în 2011, Ziua Columbus, dar de atunci a fost redenumită „Ziua Interculturalității și Plurinaționalității”, care nu a diminuat povara emoțională a naționalităților indigene.

Ca măsură de precauție împotriva actelor de vandalism astăzi, poliția ecuadoriană a protejat cu garduri o statuie a reginei spaniole Isabel Catolica pe un bulevard central din Quito, pe care militanții mișcării indigene au încercat să o demoleze anul trecut și care este, de asemenea, deja acoperită de vopsea.