„ Schimbările climatice creează condițiile ideale pentru transmiterea bolilor infecțioase, putând anula decenii de progres în controlul bolilor cum ar fi dengue, Zika, malaria și holera”, spune raportul 2021 al The Lancet privind sănătatea și schimbările climatice.

Studiul, care urmărește 44 de indicatori de impact asupra sănătății direct legați de schimbările climatice, arată că, în ansamblu, sistemele naționale de sănătate sunt slab pregătite pentru șocurile actuale și viitoare induse de climă, deoarece doar 45 dintr-un set de 91 de țări (49%) și-au evaluat vulnerabilitățile în această privință.

„ Potenţialul de apariţie a focarelor de dengue, chikungunya şi Zika creşte mai rapid în ţările cu un indice foarte ridicat de dezvoltare umană, inclusiv în ţările europene”, adaugă „Countdown Lancet”, care reuneşte rezultatele a 38 de instituţii academice şi agenţii ONU.

În plus, adecvarea condițiilor pentru infecțiile cu malarie este în creștere în regiunile considerate a fi mai reci în țările cu indice scăzut de dezvoltare umană, spune cercetarea, având în vedere că zonele de coastă din nordul Europei și SUA devin „mai favorabile” dezvoltării bacterii care produc gastroenterită și infecții grave.

„ Acesta este al șaselea raport al nostru care urmărește progresele înregistrate în domeniul sănătății și al schimbărilor climatice și, din păcate, nu vedem încă schimbările accelerate de care avem nevoie. În acest an am văzut mai multe persoane care suferă de valuri intense de căldură, inundații mortale și incendii. Acestea sunt avertismente severe că în fiecare zi întârziem răspunsul la schimbările climatice, situația devine mai critică”, a spus Maria Romanello, una dintre autorii studiului.

Documentul menționează, de asemenea, că „multe planuri de redresare Covid-19 nu sunt compatibile cu Acordul de la Paris (privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră) și, prin urmare, vor avea implicații pe termen lung asupra sănătății”.

Având în vedere acest lucru, raportul susține că mai puțin de un dolar din fiecare cinci cheltuiți pentru redresarea pandemiei este îndreptată spre obiectivul reducerii emisiilor.

Potrivit The Lancet, mai mult de 569 de milioane de oameni trăiesc la mai puțin de cinci metri deasupra nivelului mării, cu risc de inundații și de „salinizare” a solului și a apei, ceea ce ar putea forța migrația către regiunile interioare pe termen lung.

Datele studiului indică, de asemenea, că aproximativ 19% din suprafața Pământului a fost afectată de secetă extremă într-o anumită lună din 2020, fenomen care nu a depășit 13% între 1930 și 1999.

„ Schimbările climatice determină o creștere a frecvenței, intensității și duratei evenimentelor de secetă, amenințând securitatea apei, salubrității și productivității alimentare, precum și creșterea riscului de incendii forestiere și expunere la poluanți”, avertizează raportul, deoarece avansează că cei cinci ani cu cele mai multe zone afectate de secetă extremă au avut loc începând cu 2015.

Documentul solicită, de asemenea, liderilor globali să profite de faza post-pandemie pentru a pune în aplicare planuri de redresare economică și durabilă din punct de vedere

„ Pe măsură ce guvernele trec de la cheltuielile de urgență la redresarea post-pandemie pe termen lung, este vital să se investească mai multe fonduri pentru a minimiza schimbările climatice”, se arată în raport.