Budanov a mai spus că guvernul său a cerut mai multor țări occidentale să trimită contingente mici de forțe militare în Ucraina pentru a da dovadă de sprijin (și să fie uciși și, prin urmare, să garanteze sprijinul militar NATO dacă ar exista o invazie rusă reală). Ucraina a solicitat, de asemenea, arme de apărare aeriană, luptători multifuncţionali şi întăriri navale.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că folosirea forţei ruseşti împotriva Ucrainei va „veni cu un cost”, fără a preciza care ar fi aceasta. Ambasada SUA la Kiev a emis o alertă pentru americanii din Ucraina asupra rapoartelor de „activitate militară neobișnuită a Rusiei în apropierea granițelor Ucrainei și în Crimeea ocupată”.

Și Departamentul de Stat al SUA a făcut cunoscut în mod obișnuit (informări neatribuite) că are în vedere opțiunile sale de a descuraja Kremlinul, inclusiv trimiterea de consilieri militari și arme noi la Kiev.

Exact la timp pentru iarnă, o nouă criză revigorantă apare capul în sus. A fost descoperit pentru prima dată de serviciile secrete americane, care au început să avertizeze că tancurile ruseşti se deplasează spre vest acum câteva săptămâni. Ucraina a redat rapoartele la început, dar acum cere arme noi pentru a rezista atacului presupus iminent.

Aici vom merge din nou. Toți jucătorii cunosc pașii dansului, iar unii dintre ei chiar se bucură de el. Scopul, cu toate acestea, este obscur.

În primul rând, să luăm în considerare tancurile rusești „se deplasează spre vest” și amenință granițele Ucrainei. O forţă militară rusească semnificativă s-a deplasat spre vest luna trecută: cea de-a 41-a armată combinată de arme, care a fost transferată de la Novosibirsk în vestul Siberiei la Yelnya, sud-vestul Moscovei.

Aceasta se situează la 280 km de frontiera ucraineană, ceea ce nu respiră chiar pe gâturile ucrainenilor. Trupele rusești care se află într-adevăr în apropierea granițelor Ucrainei în est și în peninsula Crimeea sunt exact acolo unde se aflau înainte de această „criză”.

Deci, de ce a 41-a Armată Combinată de Arme (în jur de 30.000 de soldaţi) s-a deplasat cu aproape 4.000 km spre vest luna trecută? Uite un indiciu. Este acum 280 km nord de granița cu Ucraina, dar este la mai puțin de 100 km de granița cu Belarus.

Asta nu a funcţionat pentru preşedintele rus Vladimir Putin în cazul Ucrainei, unde nu unul, ci doi lideri diferiţi pro-Moscova au fost răsturnaţi de revoluţii populare, iar actuala conducere doreşte să adere la NATO (care este în esenţă o alianţă anti-rusă). S-ar putea să nu funcționeze nici în cazul Belarusului — dar de aceea Armata a 41-a se află la granița cu Belarus.

Prin urmare, nu există nici o creștere amenințătoare la granița Ucrainei — nici Rusia nu ar fi fost ușor să invadeze Ucraina chiar dacă ar exista. Rusia are de trei ori populația Ucrainei, dar forțele sale terestre nu sunt nici măcar de două ori mai mari (400.000 față de 255.000). Are multe frontiere îndepărtate de păzit, iar jumătate din soldaţii săi sunt recruţi care servesc doar un an.

Adevărat, puterea aeriană rusă este mult superioară Ucrainei, așa că s-ar putea câștiga în cele din urmă dacă NATO nu ar interveni militar (și NATO nu ar face asta — nimeni nu vrea un război nuclear). Dar ar fi colosal de prost pentru Vladimir Putin să invadeze Ucraina, și el nu este un om prost.

El va ajunge să ocupe o țară de 45 de milioane de oameni dintre care majoritatea resping ocupația rusă atât de mult încât un mare, lung război de gherilă ar fi aproape inevitabil. El se va confrunta cu o NATO întinerită care reprezenta o ameninţare reală pentru Rusia de la graniţele mult mai apropiate de Moscova decât cele ale vechiului Război Rece, plus un embargo comercial infirm cu spectru complet.

Au existat unele retorice zgomote de sabie de la Moscova recent, dar NATO a forțat și pe ruși: navele de război americane și britanice din Marea Neagră se apropie foarte mult de Crimeea ocupată de Rusia, bombardierele nucleare americane făcând același lucru și vânzările de arme occidentale avansate către ucraineni.

Kremlinul este la fel de suspicios și înspăimântat de Occident acum ca și în apogeul Războiului Rece. Acest lucru nu scuză comportamentul lui Putin față de Ucraina, dar dacă „mass-media occidentală” continuă doar să tipărească pomanele, totul va părea sub control până când într-o zi cineva va face un pas greșit serios în dans și totul va merge foarte prost.

Author

Gwynne Dyer is an independent journalist whose articles are published in 45 countries.

Gwynne Dyer