În spatele argumentelor rezonabile împotriva utilizării produselor din tutun în ceea ce privește sănătatea publică și personală, a existat mai mult o dramă politică de felul în care a avut loc în UE, care a atras puțină atenție, dacă este cazul, de către majoritatea cetățenilor săi.

După cum se precizează în Directiva Comisiei Europene privind produsele din tutun (TPD), motivele interzicerii importului și vânzării tutunului fără fum în spațiul Schengen reprezintă o problemă de îngrijorare pentru sănătatea publică. Cu toate acestea, adevărul care stă la baza punerii în aplicare a interdicției nu are nimic de-a face cu presupusele preocupări pentru sănătatea publică de către Comisia UE, dar este o chestiune mult mai axată pe competitivitatea „comerțului liber” al UE, care ar avea un impact asupra piețelor financiare ale companiilor europene de țigări și ale acestora filiale.

Pe scurt, TPD explică interdicția după cum urmează: „Interzicerea vânzării tutunului pentru uz oral ar trebui menținută pentru a preveni introducerea în Uniune (cu excepția Suediei) a unui produs care creează dependență și care are efecte negative asupra sănătății.”

Banii vorbesc

Din păcate, pâinea și untul problemei este că banii vorbesc, și, ca și lobby-ul armelor din America, grupurile de interes special (în acest caz European Tobacco Inc., un consorțiu de companii multinaționale de țigări din Europa de Est, Asia Centrală și Orientul Mijlociu) au, fără îndoială, o mână de ajutor în legiferarea profitului marje în ceea ce privește bunăstarea cetățenilor UE. Potrivit site-ului Fortune Business Insights, dimensiunea pieței țigărilor din Europa a fost evaluată la 218,61 miliarde USD în 2018 și se preconizează că va ajunge la 363,30 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2026. Numai în Germania, site-ul web continuă să precizeze: „Baza de consum pentru țigări este în creștere rapidă, care include în principal adolescenții (vârsta cuprinsă între 15 ani și 20 de ani). Producătorii profită intens de premiumizarea țigărilor pentru a atrage adolescenți, deoarece tinerii au mai multe șanse de a începe să fumeze, sub influența mediului și a statutului social”. Atât de mult pentru raționamentul TPD de a interzice în Uniune produsele care creează dependență cu efecte negative asupra sănătății și salvarea tinerilor de la pierzanie.

O comparaţie

Cercetările recente privind consumul de tutun fără fum s-au dovedit a fi un „produs de reducere a riscurilor”, după cum reiese din Norvegia, Islanda și Suedia menționată anterior. Potrivit revistei medicale The Lancet, care a evaluat snus suedez pentru reducerea efectelor nocive ale tutunului, a existat „o mică diferență în speranța de viață ajustată de sănătate între fumătorii care renunță la tutunul și fumătorii care au trecut la utilizarea snus”. Datele din studiile longitudinale suedeze arată că la fumătorii primari care au început consumul secundar de snus, 10,6% au scăzut la fumat ocazional și 76,3% au renunțat la fumat cu totul. Un studiu de modelare epidemiologică a sugerat cu tărie că trecerea de la fumat la tutun oral fără fum este probabil să conducă la câștiguri nete de sănătate, ceea ce duce la o concluzie corectă că tutunul fără fum este un substitut eficient și chiar o alternativă mai sănătoasă, pentru cei care doresc să renunțe la fumat, dar au probleme în a face acest lucru. Mai surprinzător, un studiu realizat de Royal College of Medicicians din Londra a constatat că tutunul fără fum este de zece ori mai sigur decât țigările. De ce? Deoarece cercetarea a constatat că nicotina singur este la fel de dăunătoare ca și cofeina, și chiar dacă atât țigările, cât și tutunul fără fum conțin cantități mari de nicotină, este mai degrabă sistemul de livrare în sine, fumul țigărilor, care este letal și poartă cele mai multe daune.

Fumatori si cancer

E timpul pentru reflecţie?

Dincolo de considerațiile mult mai importante pentru atenuarea bolilor legate de fumat se află implicațiile încălcărilor drepturilor consumatorilor, precum și nerespectarea principiilor juridice ale UE. Se poate argumenta plauzibil că directiva existentă de interzicere a tutunului oral este discriminatorie. De ce ar trebui un produs să fie tratat diferit, deoarece este administrat pe cale orală, mai degrabă decât fumat? Se pare că reglementarea acestui produs din tutun este, în esență, o măsură de sprijinire a funcționării unei piețe unice, mult mai periculoase, care se adresează exclusiv industriei țigaretelor. Având în vedere astfel de considerații, poate că este timpul pentru o reflecție din partea Comisiei Europene cu privire la interzicerea tutunului fără fum, precum și prioritățile sale: Marjele de profit ale grupurilor de lobby din industria țigărilor sau o preocupare reală pentru sănătatea cetățenilor săi?