Intitulat„Un nou normal? Impacturi și lecții din doi ani de pandemie în Portugalia”, studiul - coordonat de cercetătorii Nuno Monteiro și Carlos Jalali - își propune să „înregistreze ce s-a întâmplat” în timpul pandemiei Covid-19 și să „învețe lecțiile” pentru a pregăti mai bine „viitoarele crize și pandemii”.

Încel de-al cincilea capitol al studiului - „Democrația în vremuri de pandemie: impactul pandemiei covid-19 asupra sistemului politic portughez” -, se subliniază faptul că „nivelurile de satisfacție ale portughezilor cu funcționarea democrației (...) au scăzut considerabil în timpul pandemia.

Potrivitstudiului, „printre țările analizate, doar alte trei — Malta, Slovenia și Austria — arată o scădere echivalentă sau mai mare decât cea înregistrată de Portugalia”.

Cutoate acestea, studiul subliniază că atitudinile cetățenilor față de democrație ca formă de guvernare nu par să fi fost zdruncinate de pandemie, sprijinul portughez pentru democrație fiind încă în mare măsură copleșitor (peste 90%), în comparație cu alte țări.

Încredereîn guvern

Înceea ce privește nivelurile de încredere în Guvern, „a existat doar o ușoară scădere în timpul pandemiei (2020-2021)”, contrar „tendinței predominante în majoritatea țărilor europene”, în care această încredere a fost consolidată.

Pede altă parte, sprijinul pentru un „Guvern de experți” a crescut semnificativ odată cu experiența pandemică: dacă, în 2017, 59% au fost în favoarea acestui tip de executiv, în 2021 această cifră a crescut la 69%.

Cutoate acestea, perspectiva unui guvern cu un lider puternic, „puțin preocupat de controlul parlamentului sau de supravegherea performanței acestuia prin alegeri”, a scăzut în aceeași perioadă, de la 50% în 2017 la 42% în 2017. 2021.

Deasemenea, indicând faptul că, în contexte de criză, fenomenele eurosceptice și populiste tind să fie „adesea amplificate”, studiul subliniază, totuși, că acest lucru nu s-a întâmplat în Portugalia.