Primulministru António Costa a declarat marţi la Haga că ar fi „minunat” dacă o soluţie la actualul veto al Turciei privind aderarea Finlandei şi Suediei la NATO ar putea fi găsită până la summitul de la Madrid peste două săptămâni.

„Este clar că dacă, prin summitul de la Madrid, motivele care determină Turcia să blocheze intrarea Finlandei și Suediei pot fi depășite, grozav”, a declarat el presei, după o întâlnire informală a unora dintre membrii guvernului țărilor membre NATO cu secretarul general al NATO în Olanda.

Costaa declarat că un acord înainte de summitul din 29 și 30 iunie din capitala spaniolă „ar fi un mare mesaj de forță” și că „NATO rămâne unită, dar este întărită și de aderarea a două noi state membre”.

Dacăacest lucru nu se întâmplă în cele două săptămâni rămase înainte de summit, „cu siguranță va fi posibil să depășim [disputa] cu timpul”, a spus Costa, adăugând că actuala dispută, „fiind legată de terorism, trebuie luată în serios”.

Șefulguvernului a insistat că „summitul de la Madrid este fundamental important” pentru ca alianța să „aprobe noul plan strategic pentru următorii 10 ani”, precum și „planul de investiții și consolidarea finanțării NATO” în următorul deceniu, afirmând că, împreună cu consolidarea unității parteneriatul, „aceasta este tema principală” a summit-ului.

Costaa luat cuvântul la finalul unui dineu de lucru pentru șefii de stat și membri ai guvernului NATO cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. Cina a fost găzduită de prim-miniștrii Țărilor de Jos, Mark Rutte și Danemarca, Mete Frederiksen.

Lareuniune, care a avut loc la reședința oficială a șefului guvernului olandez, au mai participat prim-miniștrii Belgiei, Poloniei și Letoniei, precum și președintele României.

Agresiuneamilitară a Rusiei împotriva Ucrainei a determinat cele două țări nordice, ambele state membre UE, să decidă să încalce o politică îndelungată de nealiniere militară și să solicite aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Cutoate acestea, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a respins aderarea Suediei şi Finlandei, pe care o acuză că sprijină militanţii kurzi consideraţi terorişti de Turcia, şi anume Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Erdogan cere ca Stockholm şi Helsinki să îşi schimbe politicile.

Stoltenberg, care a descris preocupările Turciei ca fiind „legitime”, a condus eforturile diplomatice de depășire a acestei blocade „cât mai curând posibil”, astfel încât Suedia și Finlanda să poată deveni în curând membre cu drepturi depline ale NATO.

Secretarulgeneral al NATO, care a vizitat săptămâna aceasta cele două țări scandinave, a declarat că summitul de la Madrid nu a fost niciodată un termen limită pentru luarea unei decizii politice privind aderarea suedeză și finlandeză, dar a recunoscut că speră că vor fi făcute „progrese”.

Lasummitul de la sfârșitul acestei luni, liderii NATO urmează să adopte noul plan strategic al alianței pentru următorul deceniu, inclusiv consolidarea descurajării și apărării, abordarea amenințărilor transnaționale precum securitatea cibernetică și schimbările climatice și aprofundarea parteneriatelor cu aliații democratici din Europa și Asia într-un nou context geopolitic declanșat de invazia Rusiei în Ucraina.