Date pentru un nou studiu, dezvoltat de cercetătorii de la Centre de Cercetare și Studii în Sociologie (CIES-ISCTE), Cercetare în Ştiinţe informaţionale, tehnologii şi arhitectură (ISTAR-IUL) şi Natural Resurse și Mediu (CERENA), au fost colectate de 80 de senzori, între August 2021 și iulie anul acesta.

Într-o notă a autorilor, se explică faptul că analiza valorile dioxidului de azot (N02) și particulelor în suspensie PM10 au fost transportate afară, concluzionând că, în anumite zone ale orașului Lisabona, acestea „depășesc parametrii acceptați” de OMS.

„Terminalul de croazieră din Santa Apolónia, precum și bicicleta căi în anumite artere ale capitalei, sunt zone cu niveluri ridicate de poluare și dăunătoare sănătății. Ancheta în curs confirmă, în urma studiilor anterioare, traficul ridicat și transportul maritim ca determinare factori în situațiile de poluare înregistrate în municipiul Lisabona.

În ceea ce privește dioxidul de azot, cercetătorii au descoperit că, în perioada analizată, valorile din oraşul Lisabona au fost, pe medie, 71,08 μg/m3, „cu mult peste nivelul definit de OMS”, care este de 10 μg/m3.

Calçada de Carriche (Lumiar), Alameda da Encarnação, Avenida 24 de Julho, și Avenida Infante Dom Henrique, în Santa Apolónia, au fost zonele cu cele mai ridicate niveluri de poluare cu dioxid de azot.

În ceea ce privește concentrația de PM10 suspendat particule, nivelurile cele mai îngrijorătoare au fost detectate în Calçada da Ajuda, Rua dos Sapadores (Graça), Avenida Fontes Pereira de Melo, Avenida Alfredo Doutor Bensaúde (Olivais) și Calçada de Carriche.

Pentru particulele PM10, OMS stabilește limita medie zilnică la 45 ug/m3 și limita medie anuală la 15 ug/m3.

„Deși în niciunul dintre senzori nu a folosit media zilnică limita a fost depășită pe mai mult de 10% din zile, valoarea medie anuală a fost 15,7 μg/m3, depășind ușor limita definită de OMS”, explică cercetători.

Conform concluziilor studiului, tranzit și maritim transportul sunt identificate ca posibile cauze pentru depășirea nivelurilor de poluare parametrii stabiliți de OMS.

În plus față de acești factori, studiul indică, de asemenea, probleme precum încălzirea rezidențială și comercială, construcțiile și industria ca elemente poluante, în plus față de „fenomene naturale, cum ar fi transportul praf din deșertul Sahara”.

Potrivit autorilor acestui studiu, OMS afirmă că „expunerea la dioxid de azot și particule de PM10 crește riscul de cronică boli, cum ar fi infecțiile respiratorii acute, bolile cardiovasculare, boala pulmonară obstructivă cronică și cancerul pulmonar.