„Pe o piață din ce în ce mai competitivă, cu multe alte țări care intră pe piața turismului cultural, cu oferte foarte interesante și unde turiștii sunt din ce în ce mai culturali, Algarve trebuie să urmeze această tendință, altfel va deveni ostatic turistului mai puțin pretențios care cheltuiește mai puțin”, Carlos Martins, director executiv al consultanței care a efectuat studiul, a declarat jurnaliștilor din Faro.

Potrivit studiului, fiecare turist din Algarve cheltuiește, în medie, aproximativ 180 de euro pe experiențe culturale sau de divertisment, ceea ce corespunde, în medie, aproximativ 10% din cheltuielile totale pe care le au în călătorie.

„Este deja foarte relevant, dar există loc pentru creștere, deoarece există locuri în care [cheltuielile pentru divertisment și cultură] cresc până la 40% din aceste cheltuieli [totale]. Suntem aici, în Algarve, încă cu un deficit în comparație cu ceea ce este media, în unele țări, a cheltuielilor turistice pe experiența din teritoriu. Suntem departe de a atinge [acest număr] și avem o marjă de creștere foarte mare aici”, a subliniat consultantul.

Carlos Martins a consolidat faptul că regiunea trebuie să lucreze pentru a „putea oferi experiențe mai bune, deoarece oamenii sunt dispuși să plătească pentru ele și să plătească deja în alte destinații”.

Pentru a face acest lucru, va fi necesar ca turiștii să se simtă „din ce în ce mai puțin ca turiștii și mai mult ca rezidenții”, prezentându-i ceea ce este „unic și specific” pe piețele locale, produse, rețete sau patrimoniu intangibil.

„Dacă vreau să am astăzi o experiență în turismul vitivinicol în regiune, această ofertă nu este organizată. Luând un turist pe o piață municipală pentru a alege produse sau mergând cu un bucătar la un restaurant care lucrează cu vinuri din regiune, toate acestea sunt experiențe culturale care nu sunt încă organizate.”


Provocarea

formării


agenților culturali pentru a oferi experiențe, propuneri, spații și evenimente mai calificate este o altă dintre principalele provocări.

„Astăzi, în Portugalia, agenților culturali le este foarte dificil să rămână pe linia de plutire și, în post-pandemie, [din covid-19] și mai mult”, a subliniat Carlos Martins.

Lucrul mai bine cu setul de instrumente digitale disponibile în prezent pentru „ofertele segmentate aproape persoană după persoană, în funcție de tipul lor de interese”, este un alt obiectiv subliniat, nu în ultimul rând pentru că tot mai mulți turiști caută să-și planifice vizita, „curatându-și propria experiență”, în loc să opteze pentru pachete predefinite.


Diferențe naționale


Piețele olandeze, franceze și germane sunt cele mai predispuse la anumite tipuri de practici culturale, cum ar fi muzeele, teatrul, monumentele și patrimoniul. Portughezii, irlandezii sau spaniolii sunt consumatori mai superficiali, căutând evenimente pe termen scurt.

„Această lucrare ne permite să ajutăm la identificarea nevoilor cererii. Adesea, pe partea regiunilor, se lucrează mult la aprovizionare. Încă un eveniment, încă un spațiu vizitabil, încă un traseu — dar nimeni nu întreabă turistul ce își doreau cu adevărat”, a observat el.

Potrivit lui Carlos Martins, această lucrare ajută la înțelegerea profilului turistului, „astfel încât mai târziu să fie mai ușor să ajustați oferta la tipul de interese”, fiind necesar „să continuați să evaluați permanent cererea”.