Condus de omul de știință Manuel Lopes Lima, de la Centrul de Investigații în Biodiversitate și Resurse Genetice (BIOPOLIS-CIBIO), al Universității din Porto și al Stației Biologice Mértola, studiul a fost realizat în colaborare cu membrii altor cinci centre de cercetare (CBMA, CIIMAR, CITAB și MARE), reprezentând șase instituții academice portugheze - Politehnica Bragança și universitățile din Porto, Minho, TRO, TRO, OS- Montes și Douro de Sus, din Lisabona și din Évora.

Midiile de apă dulce, un grup de bivalve cu peste 900 de specii, pot fi găsite în râuri și lacuri de pe toate continentele, unde au fost abundente și au jucat un rol important în ecosistem, îmbunătățind calitatea apei și a substratului, oferind un habitat fundamental pentru alte specii.

Până în prezent, nu existau date despre tendințele populaționale ale acestor animale în Portugalia, dar printr-un studiu amănunțit al populațiilor de midii de apă dulce din 132 de locații răspândite pe 15 bazine de drenaj distincte, s-a descoperit că datele sunt „dramatice și extrem de îngrijorătoare”.

Studiul arată „o scădere generală de 60% într-un număr de locații și o scădere impresionantă de 67% a abundenței totale de midii de apă dulce din Portugalia în ultimele două decenii”.

Aceste rezultate sunt în concordanță cu observațiile făcute în timpul proiectului EdGeomics, finanțat de Fundația pentru Știință și Tehnologie, al cărui obiectiv este evaluarea și prevederea impactului schimbărilor climatice asupra acestor midii.

Manuel Lopes Lima a împărtășit cu Lusa că „toate speciile de midii de apă dulce sunt în declin rapid și riscă să dispară în Portugalia, informațiile sunt deja incluse în realizarea celei mai recente cărți roșii a nevertebratelor portugheze, unde toate speciile clasificate ca amenințate sau protejate sunt catalogate.”

Midiile de apă dulce au, în general, o viață lungă și sunt „extrem de sensibile” la tulburările de habitat, fiind astfel indicatori buni ai integrității ecologice a ecosistemelor de apă dulce.

Ancheta indică creșterea secetelor prelungite, schimbarea habitatului râului prin baraje și introducerea speciilor exotice, cum ar fi scoica asiatică, ca principalele cursuri din spatele declinului midiilor.

Potrivit cercetătorilor, speciile de midii de apă dulce protejate din UE sunt „monitorizate inadecvat”.

„Chiar și speciile clasificate ca comune ar trebui să primească mai multă atenție, deoarece ar putea fi evaluate în mod necorespunzător, așa cum s-a arătat în acest studiu. Acest subiect este deosebit de alarmant în regiunea mediteraneană, unde endemismul speciilor este ridicat, iar habitatele de apă dulce sunt grav afectate

de lipsa apei”, subliniază ei.

Pentru a reveni la „tendința alarmantă a populației de declin”, studiul subliniază „nevoia urgentă de utilizare eficientă a apei, de punere în aplicare a restricțiilor privind irigațiile în zonele vitale de biodiversitate, de atenuare a schimbărilor hidrologice și de restabilire a conectivității pierdute a habitatelor acvatice din cauza modificărilor fizice trecute, cum ar fi barajele”.

Pe de altă parte, autorii studiului subliniază că „pentru a preveni dispariția celor mai critice specii pe cale de dispariție, inclusiv Margaritifera margaritifera (midie perlată de apă dulce), Potomida littoralis (Náiade-negra) și Unio tumidiformis (Náiade-do-Guadiana), ale căror populații au scăzut la niveluri aproape reziduale, este imperativ să acționăm cu acțiuni urgente de conservare, cum ar fi stabilirea de programe de reproducere în captivitate, protecția strictă a populațiilor rămase și restaurarea pe scară largă a habitatelor”.

Acest studiu a fost publicat recent în revista Biological Conservation.